Prahova și Brașov sunt două dintre cele mai importante destinații turistice ale României, cu stațiuni montane consacrate, unele chiar cu o impresionantă istorie și aplomb la nivel European, peisaje spectaculoase și un flux important de vizitatori. Dar cât de bine stau cele două județe la capitolul infrastructură de cazare? Câte hoteluri, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice au și cum au evoluat în ultimii ani? O comparație a datelor statistice arată că Brașovul pornește cu un avantaj considerabil, iar Prahova are încă un potențial important de valorificatși asta merită luat în seamă.
În turism, notorietatea unei destinații nu este suficientă. Un județ poate avea peisajecuceritoare, stațiuni cunoscute și o poziție geografică privilegiată, însă competitivitatea sa depinde în mare măsură și de infrastructura de cazare.
Din această perspectivă, comparația dintre Prahova și Brașov este una relevantă. Ambele județe beneficiază de atractivitatea zonei montane, de apropierea de București, respectiv de importante centre urbane și de o tradiție turistică solidă. Totuși, dimensiunea infrastructurii de cazare și structura acesteia conturează două realități… diferite.
Brașovul, un avantaj important la numărul unităților de cazare
Datele Institutului Național de Statistică pentru 31 iulie 2021 oferă un prim reper relevant.
La acea dată, județul Brașov avea 901 structuri de primire turistică, cu o capacitate totală de 28.887 de locuri de cazare.
În aceeași perioadă, Prahova înregistra numai 302 (o tremie, așadar, din ce avea județul vecin) structuri de primire turistică, cu 11.206 locuri de cazare.
Diferența este semnificativă: Brașovul avea de aproape trei ori mai multe structuri de cazare decât Prahova și o capacitate de peste două ori și jumătate mai mare. Mai mult, Brașovul se afla în 2021 pe primul loc la nivel național în clasamentul județelor după numărul structurilor de primire turistică, potrivit datelor INS. Da, este un indicator care spune multe despre dimensiunea pieței turistice brașovene și despre dezvoltarea unei infrastructuri capabile să deservească mai multe categorii de vizitatori.
Hoteluri, pensiuni turistice și agroturistice: cum arăta oferta în 2021?
Structura unităților de cazare este la fel de importantă precum numărul lor.
În județul Brașov, situația din 2021 arăta astfel:
- 121 de hoteluri;
- 240 de pensiuni turistice;
- 387 de pensiuni agroturistice.
Așadar, numai cele două categorii de pensiuni însumau 627 de unități, ceea ce demonstrează importanța turismului de tip familial și rural în economia turistică a județuluiunde dăinuie, spre exemplu, istoria stațiune Poiana Brașov.
Cum se vede, pensiunile agroturistice reprezentau o componentă importantă a ofertei, reflectând valorificarea localităților montane și rurale, dar și orientarea către experiențe turistice diferite de cele oferite de hotelurile clasice.
În cazul Prahovei, documentele de analiză economică județeană indică o structură diversificată a ofertei de cazare, în care hotelurile, pensiunile turistice și agroturistice coexistă cu vilele, cabanele și alte forme de cazare.
Totuși, pentru o comparație exactă a numărului de hoteluri și pensiuni din cele două județe, este necesară utilizarea aceleiași baze statistice și a aceleiași date de referință. Nu ar fi corect să comparăm numărul raportat de INS cu totalul structurilor din registrul de clasificare al ministerului de resort.
Câte hoteluri de 5, 4, 3, 2 și 1 stea are fiecare județ?
Un indicator deosebit de interesant pentru analiza pieței este distribuția hotelurilor pe categorii de clasificare.
Hotelurile de 4 și 5 stele indică, în general, orientarea către servicii premium, turism de business, evenimente și segmente de clienți cu putere de cumpărare mai mare. Hotelurile de 3 stele reprezintă o componentă importantă a turismului de masă, în timp ce unitățile de 1 și 2 stele completează oferta pentru turiștii interesați în special de tarife accesibile.
Pentru o comparație corectă, situația trebuie analizată separat pentru fiecare județ:
- Hoteluri de 5 stele;
- Hoteluri de 4 stele;
- Hoteluri de 3 stele;
- Hoteluri de 2 stele;
- Hoteluri de 1 stea.
Datele statistice naționale arată că, în 2021, la nivelul României, cele mai multe hoteluri erau clasificate la 3 stele (53,3%), urmate de cele de 4 stele (25%) și de cele de 2 stele (17,3%).
Aceste procente sunt însă naționale, nu județene. Pentru a stabili cu exactitate câte hoteluri de fiecare categorie funcționează în Prahova și Brașov, este necesară centralizarea registrului oficial al structurilor clasificate.
Această diferențiere este importantă: nu doar numărul hotelurilor contează, ci și nivelul serviciilor pe care piața locală îl poate oferi.
Cum a evoluat Prahova? Ce ne „spune” comparația cu 2012 și 2021?
Documentele Consiliului Județean Prahova, realizate pe baza datelor Institutului Național de Statistică, oferă o perspectivă interesantă asupra evoluției infrastructurii turistice.
În 2012, Prahova avea 262 de structuri de cazare și 11.114 locuri.
În 2021, numărul structurilor ajunsese la 302, iar capacitatea totală la 11.206 locuri.
Evoluția pe parcursul celor nouă ani a fost următoarea:
- Numărul unităților de cazare: creștere de 15,3%;
- Numărul locurilor de cazare: creștere de numai 0,8%.
Această diferență este importantă din punct de vedere economic.
Practic, Prahova a înregistrat o creștere a numărului de structuri de cazare, însă capacitatea totală rămăsese… aproape neschimbată.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea nu s-a tradus automat într-o creștere proporțională a numărului de locuri disponibile pentru turiști.
Un alt aspect relevant este comparația cu perioada de dinaintea pandemiei.
În 2019, județul Prahova avea 330 de structuri de cazare și 12.370 de locuri. În 2021, numărul structurilor ajunsese la 302, iar capacitatea coborâse la 11.206 locuri.
Așadar, în 2021, Prahova era încă sub nivelul din 2019, cu 8,5% mai puține structuri și cu 9,4% mai puține locuri de cazare.
Brașovul a crescut și la capitolul capacitate de cazare
Nici Brașovul nu a fost ocolit de efectele pandemiei, însă datele ulterioare indică o evoluție favorabilă.
Potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, capacitatea de cazare a județului Brașov a evoluat astfel:
- 2019: 29.438 locuri;
- 2020: 28.726 locuri;
- 2021: 33.550 locuri;
- 2022: 34.169 locuri;
- 2023: 34.421 locuri.
Creșterea din 2021 față de 2019 este una remarcablă, iar în 2023 capacitatea ajunsese la un nivel superior celui înregistrat înaintea pandemiei.
Atenție însă: această serie statistică este diferită de seria INS utilizată în documentul de analiză pentru Prahova, iar includerea unor categorii de cazare poate influența totalurile. Prin urmare, cifrele trebuie armonizate înainte de a calcula diferențe procentuale directe între județe.
O piață care nu înseamnă doar hoteluri
Un alt element care merită analizat este ponderea pensiunilor în economia turistică.
Trebuie spus că Prahova are avantajul unei diversități geografice și turistice importante: zona montană, localitățile de pe Valea Prahovei, zona subcarpatică și arealele viticole și rurale oferă premise pentru dezvoltarea mai multor tipuri de turism.
În acest context, pensiunile turistice și agroturistice pot juca un rol important, mai ales în localitățile care nu dispun de infrastructura necesară pentru dezvoltarea unor hoteluri de mari dimensiuni.
Brașovul demonstrează însă cât de importantă poate deveni această componentă: cele 627 de pensiuni turistice și agroturistice raportate în 2021 reprezentau o bază importantă a ofertei sale de cazare.
Pentru Prahova, dezvoltarea acestui segment poate însemna mai mult decât creșterea numărului de unități. Poate însemna investiții în turismul rural, valorificarea gastronomiei locale, a tradițiilor și a patrimoniului natural extraordinar.
Prahova are potențial. Cât de bine îl valorifică?
Comparația cu Brașovul ridică o întrebare importantă pentru viitorul turismului prahovean: este suficientă notorietatea unei destinații pentru a garanta competitivitatea sa?
Datele istorice arată că Brașovul a construit o infrastructură de cazare mai amplă, cu un număr considerabil de hoteluri și pensiuni și cu o capacitate totală superioară.
Prahova dispune, la rândul său, de atuuri importante: proximitatea față de București, stațiunile montane, accesibilitatea, patrimoniul cultural și natural, precum și posibilitatea dezvoltării unor forme diverse de turism.
Provocarea nu este doar atragerea turiștilor, ci și creșterea calității serviciilor, diversificarea capacităților de cazare și dezvoltarea unor produse turistice care să determine vizitatorii să rămână mai mult timp în județ, darși conștientizarea patrimoniului… istoric.
Într-o piață turistică tot mai competitivă, investițiile în hoteluri de categorie superioară, în pensiuni moderne și în infrastructură complementară pot face diferența.
Concluzia este simplă: Prahova are un nume puternic în turismul românesc, dar comparația cu Brașovul arată că notorietatea trebuie susținută permanent prin investiții și printr-o infrastructură de cazare competitivă.
Marea întrebare pentru următorii ani nu este doar câți turiști ajung în Prahova, ci câți aleg să rămână, să înnopteze și… să revină.
Sursele documentare:
* Consiliul Județean Prahova – Hotărârea nr. 202/2022 și analiza capacității de cazare 2012–2021. Conține tabelul INS pentru Prahova.
* ADR Centru – Profilul județului Brașov. Include situația infrastructurii turistice în 2021.
* Direcția Județeană de Statistică Brașov – Structurile de primire turistică 2021–2022.
* Comisia Națională de Strategie și Prognoză – Economia județului Brașov.
* INS, prin AGERPRES – Capacitatea de cazare turistică în 2021.
Locații de Top face parte din Reușita Business Group.
Surse foto: Travelminit, Facebook, Booking.com

