„Am fost la Oradea cu treabă. Cu treabă pentru firmă. Cu Oradea- e știut (dacă ești român trebuie să știi și să te mândrești cu asta)- e cel mai frumos oraș Art Nouveau din Europa, am zis să profit să vizitez, să văd tot ce se poate. Acolo n-ai cum să stai departe de cultură. Acolo ai hrană pentru suflet la discreție. Am fost peste tot, de la Biserica cu Lună la Palatul Baroc. Uite, mi se face pielea „de găină” când povestesc, una- că nu-mi vine să cred nici acum că am avut norocul ăsta să văd așa ceva și una că așa ceva e unic, e ceva care chiar te face să te gândești, să reflectezi și să înțelegi sensul artei. Acolo au primit o donație cu niște capodopere (nu poți să le spui altfel!) semnate de Salvador Dali. Unicul. Fantasticul. Ei bine, una dintre opere e o statuetă, un crucifix care îl înfățișează pe Iisus pe cruce, dar cu totul și cu totul altfel decât îl știm cu toții. E ceva visceral, ceva… o viziune care te face să înțelegi cu adevărat cea însemnat, ce înseamnă răstignirea, ceva care-ți pătrunde în fiecare fibră, în sânge, te face să pricepi, să pătrunzi rostul credinței. E visceral, e ceva… zici că se rupe carnea din trupul Lui și poți să o „atingi”, să iei cu tine ceva de-acolo- un ceva care te face să simți viața, înțelesul, suferința, binele, totul. Zici că trece lemnul crucii prin trupul Lui… Priveam și mă cutremuram. La propriu. N-am văzut așa ceva niciodată! Și crede-mă, am fost la Bienalele de Artă la Veneția, am fost la Notre Damme, am fost la Roma, la Viena. Privești opera asta și îți pătrunde nu doar în suflet, ci și în carne, în tot. Primești nu doar o lecție de artă pură ci și una de reflecție, de credință, de ceva care îți schimbă viața. Eu așa simt. Și simt nevoia să revăd asta, să mă mai duc și să stau acolo să simt totul. DALI a Oradea… Și tocmai din ce simt eu, ce am simțit, o să spun că așa se face, asta înseamnă să pui temelie culturii unui oraș. Unei comunități. O să spuneți „dar capodopera asta nu e de la începuturi acolo, e de doar câțiva ani… la Oradea”. Dar eu spun așa: DA, correct. Dar de ce donatorul, colecționarulcarea făcut donația nu s-a orientat către alt obiectiv, către alt oraș…, altă țară. A vrut, cumva, musai să fie această statuetă la… Oradea. A simțit că acolo îi e locul? Că acolo „se potrivește”, că Oradea merită…?!?! Că orașul ăsta din România cinstește ARTA, ISTORIA, cuviințaaceea profundă pentru Frumos?!? Poate. Nu știu cumdar, uitea așa, prin tot ce este Oradea, atrage. Sigur, ca și Brașovul, Tmișoara, Sibiul, Clujul… nu mai zic…, Sighișoara. Acolo cultura, respectul pentru cultură, pentru credință „construiesc” comunitatea. Și dacă ar fi așa în toate orașele noastre (nu, nu e… fantasmagorie ce mi-aș dori eu), crede-mă, am fi sau.. VOM FI altfel. Mai buni, mai educați, și mult, mult mai bine decât acum. Incomparabil…”
E ceea ce ne-a împărtășit un împătimit de cultură. Un om FRUMOS. Remus Z. Care deși are o firmă în cu totul și cu totul alt domeniu și două facultăți pe profil economic, are CULTURA în sânge și da, se „hrănește” cu ceea ce oferă EA, îi înțelege rostul și e conștient că fără ne pierdem…
*În 2023, asta era știrea de 5 stele pentru Oradea: Un colecționar de artă oferă în custodia Palatului Baroc, administrat de Episcopia Romano-Catolică, două lucrări ale lui Salvator Dali.
Potrivit informațiilor oficiale, Cele două opere vor rămâne în colecţia Palatului Baroc din Oradea pentru o perioadă nedeterminată și pot fi admirate în cadrul expoziţiei de bază a Palatului Baroc de la etajul 1, ce cuprinde tezaurul Episcopiei. Ambele lucrări ilustrează trupul lui Hristos răstignit pe cruce.
„Este vorba despre două lucrări realizate dintr-o perioadă mai puțin cunoscută a rebelului Salvator Dali, cea religioasă. Lucrările cu tentă religioasă ale lui Salvador Dali, de catre multi considerate drept forme de apostazie, conțin însă subtile sensuri creștine. Trupul Mântuitorului este reprezentat aşa cum a fost descris, într-o viziune din timpul rugăciunii, de călugărul din Ordinul Carmelit Sfântul Ioan al Crucii, care l-a inspirat pe Dalí. Sunt realizate în perioada din care face parte și tabloul „Răstignirea”, „Hristos al Sfântului Ioan al Crucii”, cum e titlul lucrării care l-a determinat pe părintele Nicolae Steinhardt, să spună în cartea sa „Primejdia mărturisirii”, că : „Sunt convins ca Salvador Dali este un mare artist și tot atât de convins că este și un mare artist creștin”.În expoziția din Palatul Baroc din Oradea pot fi admirate o sculptură din bronz aurit şi un medalion de aur de 18 karate. Ele sunt realizate de Dalí în anii `60. Sunt lucrări de o formidabilă putere emotivă, reflect o viziune cu totul neasteptată, cutremurătoare și, firește, de mare îndrăzneală. Lucrările au ajuns în custodia Palatului Baroc din Oradea, aflat în administrarea Episcopiei Romano-Catolice, ca urmare a unui gest a unui colecționar de artă care a dorit să rămână anonim. Conform lui Lakatos Attila, istoric al Palatului Baroc,doar colecționarul cunoaște valoarea lor, iar acesta are toate documentele care atestă originalitatea exponatelor după ce „ le-a cumpărat de la o galerie de artă din Olanda”, scria atunci publicația bihorjust.ro.
